Ce am văzut în (drum spre) Maramureș

Maramureș o să rămână una dintre cele mai frumoase excursii pe care le-am planificat (nu așa sunt toate?). De fiecare dată când vacața se apropie eu sunt cea care trebuie să facă cele mai multe pregătiri. Nici de data acesta nu a fost altfel având în vedere că am avut timp berechet după ce am terminat cu licența și admiterea la masterat (viață socială, here I come!). Așa că după ce am ales destinația am început să fac săpături despre locurile pe care le putem vizita.

Drumul spre Maramureș este unul extrem de lung. Locurile pe care le-am pus pe hârtie (la propriu, în ultimii ani m-am convins că listele scrise pe foaie cu pixul sunt cele mai bune atunci când planifici o excursie) au început să se înmulțească pe zi ce trecea. Dacă zilele trecute ai citit despre lucrurile pe care mi-aș fi dorit să le știu înainte de a pleca spre Maramureș, astăzi îți povestesc despre ce am vizitat în excursie (ia-ți niște floricele, o să dureze ceva).

Castelul Teleki

Prima oprire în drumul spre Maramu a fost la Castelul Teleki, un loc despre care nu știam mai nimic acum 3 săptămâni. Descoperindu-l în timp ce mă uitam pe facebook, am decis că nu pot să nu îl vizitez. Castelul este situat într-un cadru absolut superb, într-o mică pădurice care îi conferă intimitate. Deși clădirea este impozantă, despre camere nu pot spune același lucru. Sala cea mare (unde am făcut poza de mai jos) este cam singura care mai păstrează din frumusețea de demult a locului. În plus iazul de lângă castel, dacă s-ar avea grijă de el, ar putea concura cu grădina de la castelul Peleș. Teleki este unul dintre cele mai frumoase castele din zonă și nu trebuie ratat!

Biserica Evanghelică din Bistrița

În Bistrița noi ne-am oprit pentru a mânca, dar Biserica Evanghelică ne-a atras atenția și am vrut neapărat să o vizităm. De afară este o construcție foarte foarte frumoasă, dar recunosc că nu acesta a fost motivul vizitei. După ce am urcat cu liftul 4 etaje (lift, da!) am avut parte de o panoramă a întregului oraș. Noi nu am avut timp să vizităm mai mult, dar de acolo de sus am ochit câteva construcții care sunt sigură că ar fi meritat!

Mocănița

Singurul lucru din această listă pe care nu l-am văzut. Deși m-am tot străduit o săptămână să fac rezervare, site-ul nu a vrut să mă lase. Am decis să luăm biletele de la fața locului, însă acest lucru este imposibil. Am ajuns la Mocăniță, am văzut-o, dar am decis să ne schimbăm puțin planurile în loc să stăm câteva ore în fața unui ghișeu și, eventual, să nu rezolvăm nimic. See you next time!

Muzeul Satului Maramureșean

Locul ăsta este în top 3 atracții în Maramureș dacă mă întrebi pe mine! Mi-a plăcut la nebunie să mă plimb printre căsuțele veci, să stau la umbra copacilor (muzeul este amenajat într-un parc), dar și să văd veverițele cum aleargă de colo colo. Deși poate deveni plictisitor la un momentdat să vezi căsuțe aproape identice, faptul că sunt toate amenajate și aranjate te face să vrei să mai rămâi prin ogrăzile lor puțin timp. Biserica este foarte foarte frumoasă și, deși nu se poate vizita la interior, exteriorul este cu adevărat impresionant. Un alt lucru care mie mi-a plăcut este că la intrare în loc de bilete primești cărți poștale. Eu strâng toate biletele din călătorii pentru a le aranja pe panoul de acasă, iar astea sunt cele mai frumoase „bilete” pe care le-am luat vreodată.

Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenţei

Nu puteam rata să vizitez Memorialul despre care am tot vorbit în clasa a 12-a la istorie. Îmi plac lucrurile vechi și mai ales poveștile despre oameni. Atunci când intri în muzeul simți o apăsare pe umeri. Trebuie să vezi realitatea așa cum este ea și cum a fost. Recunosc că mi-a plăcut mult mai mult Muzeul de la Râmnicul Sărat, acolo unde celulele au rămas la fel ca acum 30-40 de ani. Dar la Sighet vezi o altă față a comunismului. Dacă nu știi nimic despre ce s-a întâmplat cu puțin timp în România, te vei trezi într-o clădire care îți va spune povestea exact așa cum a fost ea.

Cimitirul Săpânța

Din punctul meu nu sunt multe de spus despre cel mai vesel cimitir din România. Un loc interesant. Cruci colorate în albastru, o biserică parcă gata de carnaval și ironii simpatice în textele ce însoțesc mormintele.

Cascada Cailor și drumeție în Munții Rodnei

Poate cel mai frumos lucru pe care l-am făcut în această excursie. Trebuie să recunosc că sunt înspăimântată de înălțimi! Așa că la început am decis să facem o drumeție până la cascadă. Am decis să folosim telescaunul pentru a urca aproape de cascadă, iar mai apoi să facem o drumeție înapoi la poalele muntelui.

Drumul cu telescaunul a fost ok și, deși n-am putut admira prea mult peisajul din cauza fricii, când am ajuns în vârf nu am regretat alegerea făcută. Valea se vede demențial, iar de aici până la cascadă este un drum de 20 de minute prin pădure. Problema cea mai mare a fost că am văzut o cascadă… fără apă! Am un noroc nebun ca de fiecare dată când vreau să văd o cascadă să ajung într-o perioadă secetoasă așa că nici de data aceasta nu m-am putut bucura cu adevărat de căderea de apă.

Mereu spun, dacă ajung vreodată la Niagara, cascada o să sece (dacă așa ceva e posibil)! Drumul înapoi l-am făcut pe jos în aproximativ o ora. Peisajul este foarte frumos. Drumul deloc greu având în vedere că doar se coboară. Eu zic să alegeți varianta asta la întoarcere, mai ales că nu sunt foarte mulți oameni pe traseu așa că îți vei încărca cu adevărat bateriile.

Mânăstirea Pietroasa

Mânăstirea se află între munți șii nu poate fi văzută de la șosea. Drumul se face cu mașina și, deși este unul extrem de prost, nu o să regreți când vei ajunge în vârf. Pe lângă panoramă, aici vei găsi o oază de relaxare. Va fi ca și când lumea nu mai există.

Grădina Zoologică din Târgul Mureș

De când mă știu mi-am dorit să văd girafe și elefanți. Grădina Zoo nu era pe lista noastră. Dar imediat ce am aflat că aceste animale se găsesc acolo ne-am urcat în mașină și am mers să le vedem. Grădina este amenajată într-o pădurice și, spre deosebire de alte grădini zoo, a fost proiectată pentru a le da animalelor o mai mare libertate de mișcare. Nu am făcut poze pentru că am fost extrem de inspirată să las camera în mașină. Dar fericirea de pe fața mea când am văzut girafa nu poate fi exprimată în cuvinte. În plus, am văzut pentru prima dată canguri, așa că în partea asta a excursiei eu m-am comportat ca un copil de 10 ani (și nu îmi pare rău pentru asta!)

Cetatea Rupea

Trebuie să mă crezi pe cuvânt: cetatea asta este mult mai frumoasă de la depărtare! Toată lumea știe că mie îmi plac clădirile vechi și că atunci când sunt în Italia plec în căutarea lor. Dar cetatea Rupea mi se pare cel mai ușor mod de a arăta că noi nu știm să ne punem frumusețile în valoare. O descriere sinceră? Pietre, pietre și alte pietre care nu prea au cum să te emoționeze. Așa cum spun prietenii mei, nu sunt multe pietre care să nu mă emoționeze pe mine!

Barajul Siriu

Lacul Siriu a fost ultima atracție pe care am bifat-o înainte de a ajunge acasă. Deși l-am văzut de zeci de ori, după toată excursia asta m-am simțit și mai mândră de locurile pe care am avut ocazia să le am aproape de orașul natal. Lacul și barajul sunt cu adevărat impresionante și merită să le vezi măcar o dată în viață. Minusul ar fi că locul nu este unul amenajat așa că nu ai de ce să stai mai mult de 10-15 minute și să te bucuri pe peisaj.

În continuare te las cu câteva poze din excursie, iar pentru mai multe ne vedem pe Instagram!