Atunci când am început să scriu acum 8 ani am făcut-o pentru că simțeam o nevoie nebună de a pune „pe hârtie” ceea ce simțeam. M-am cufundat în scris de fiecare dată când am avut ocazia. Foile mi-au fost confident, poate ăsta e și motivul pentru care primele postări de pe blog au fost private. Mi-era frică de părerile celor din jur. Eram speriată de ideea de a fi în față și nu aveam pic de încredere în mine.
I was never a confident one!
Am decis să scriu articolul ăsta pentru a îți arăta 3 etape prin care am trecut și care, fără să știu, au pus bazele persoanei care sunt acum.
The shy one
De când mă știu m-am ascuns în spatele altora. Obișnuiam să fug, să mă închid în mine, să încerc să fac ca totul să dispară. Au fost ani despre care acum îmi amintesc și nu pot să înțeleg. Nu pot înțelege de ce mă încredeam în cuvinte aiurea, de ce nu credeam în mine și, mai ales, de ce mă ascundeam. Ăia au fost anii pe care îi regret cel mai mult. Pentru că aveam posibilitatea de a face mult mai multe și totuși frica de necunoscut și frica de eșec nu m-au lăsat să le fac.
În fiecare an scriu o scrisoare pentru mine. Am scris o groază de astfel de scrisori pentru mine cea din adolescență și încă nu am pus totul pe foaie. Sunt proze pe care acum le citesc și mă trec fiorii pentru că îmi amintesc ce înseamna să te simți vulnerabil. Atunci în scris era mult mai ușor. Acum nu mai este.
The badass one
Nu aveam încredere în mine, dar ușor ușor am început să am. Într-una din zilele în care mă ascundeam, am ieșit în față fără să vreau. Un impuls nebun m-a făcut să stau în fața oamenilor și să vorbesc, nu doar să ascult. De atunci au trecut câțiva ani, iar eu m-am transformat cum nimeni nu și-ar fi închipuit. Ăia au fost anii de început, anii în care am lăsat în spate regulile și am preferat să fac tot ce îmi venea în cap. Fără frici, fără emoții, deja eram o persoană nouă.
Am trecut de la a mă ascunde în spatele altora, la a face orice nebunie care îmi venea în cap, doar pentru că aveam nevoie de afirmare. Mă săturasem de anonimat, de frică și de păreri. Aveam nevoie să fiu eu.
The confident one
A avea încredere în tine înseamnă a gafa și a râde. A te simți bine cu tine în orice moment. A te uita în oglindă într-o dimineață și a spune: vreau să schimb ceva! Încrederea a venit pe parcurs. După căzături, râsete și sentimente amestecate. Am învățat că dacă arăt cine sunt eu cu adevărat nu o să mai doară cuvintele altora. Pentru că eu voi fi conștientă de cine sunt. Și atunci a început distracția cu adevărat!
Acum nu îmi mai este frică și dacă sunt momente în care aș vrea să mă ascund, ies în față! pentru că asta îmi pune sângele în mișcare, îmi amintește că a greși nu e rău și că părerile oamenilor nu vor fi niciodată aceleași.
Atunci când am început să scriu articolul mi-am dat seama că va fi greu să arăt transformarea mea doar prin cuvinte, așa că m-am folosit de 3 rujuri de la Boys’n Berries( Silhouette, Fetish, Red Sonja) pentru a îți arăta că atunci când ai încredere în tine poți trece de la a nu vrea să fii observată, până la a arăta lumii că nu te temi de nimic.
Make up& pics by Elena