mihaila.andreea.nicoleta@gmail.com

Dacă aș lua-o de la capăt…

0 Comments

Dacă aș lua-o de la capăt aș scrie mai mult. Aș spune totul, aș lăsa visele și temerile și m-aș arunca direct în gura lupului. Dar de data asta aș face-o conștient. Aș ști că inocența ți-o pierzi din cauza oamenilor, că niște ochi de copil pot vedea suficiente în


The Harp Irish Pub București – Pub-ul londonez din București

0 Comments

Eu sunt Andreea și nu am mai ieșit în oraș de o eternitate! Munca, facultatea și restul activităților nu mi-au mai dat ocazia să ajung la evenimente. În weekend, deși aveam aproximativ un milion de lucruri de făcut, am ajuns la The Harp Irish Pub București, un loc despre care îți


Once upon a trip… Cluj

0 Comments

Nu sunt cea mai organizată persoană, dar întotdeauna, după ce mă întorc dintr-o excursie, scriu despre ea. Ei bine, după ce m-am întors din Cluj nu s-a întâmplat asta. Totul a fost pe repede înainte, timpul a trecut extrem de repede și acel „o să scriu mâine” s-a transformat în


Recenzie: Bucuria ordinii – Marie Kondo

0 Comments

În ultimul an am încercat să citesc cărți cât mai diverse. Dacă o bună perioadă de timp m-am ocupat de cărți pentru copii, urmând să citesc și foarte multe benzi desenate pentru o lucrare pe care urmează să o scriu, luna aceasta a venit rândul unei altfel de cărți. De


The Nun – Călugărița: Misterul de la manăstire

0 Comments

The Nun – Călugărița: Misterul de la mănăstire este  unul dintre filmele pe care abia le-am așteptat anul acesta! Filmul avea toate ingredientele epntru a fi unul de succes: face parte dintr-o serie de filme care mi-au plăcut la nebunie, este horror și, bineînțeles, este filmat în România.


Recenzie de carte: Ghici ce-i în cutie – M. J. Arlidge

0 Comments

Ghici ce-i în cutie este un roman polițist pe care nu-l poți lăsa din mână. Cartea, deși face parte dintr-o serie, poate fi citită și individual, lectura volumului Ghici cine moare primul nefiind obligatorie. Eu am citit prima carte acum un an și m-am lăsat sedusă de lumea lui Helen


De Centenar sunt acasă, acasă în București

0 Comments

De ce București? Pentru că îmi este casă de 4 ani. Pentru Parcul Cișmigiu unde mă pierd de fiecare dată, pentru Arcul de Triumf care îmi arată cât de mică sunt și pentru străzile cu graffiti în continuă schimbare de care nu am cum să mă plictisesc vreodată. Mă îndrăgostesc