Poveștile sunt cele care ne țin tineri, care ne amintesc de copilărie, de momentele acelea în care singura grijă la finalul zilei era „oare mâine la ce oră o să mă văd cu prietenii?”. Pentru mine poveștile au fost o parte importantă a ceea ce am devenit, a omului care sunt astăzi și tind să cred că nu există copil care să crească fără un basm spus seara înainte de culcare.
Pe Rowling o știe toată lumea mai ales datorită seriei Harry Potter despre care am scris și eu de multe ori. Ea este autoarea care ne-a prezentat o lume total diferită de a noastră, o lume în care ne-ar fi plăcut tuturor să fim personaje principale. Cum știu asta? Mulți dintre noi încă mai așteptăm scrisoarea aia și acum…
Poveștile bardului Beedle este o carte, așa cum spune și titlul, de povești. O carte pe care orice vrăjitor o știe pe de rost. Dacă noi cunoaștem povestea fetiței care a plecat să îi ducă bunicii merinde, tinerii vrăjitori știu de mici despre cei trei frați sau Ceaunul Săritor. Pentru noi ceilalți, the muggles, volumul este o surpriză plăcută deși una dintre povești ne este și nouă cunoscută, cea a celor trei frați.
Poveștile seamănă extradiorinar de mult cu cele care ne-au fost nouă citite și au o formă scurtă, putând fi citite de persoane de orice vârstă. În plus, aspectul de fabulă le face ușor de înțeles și de repovestit. Rowling reușește și de data aceasta să aducă în viața fanilor Harry Potter o carte cu un suflu nou care va sta mult timp pe raftul „must have!”
Un aspect extrem de interesant sunt comentariile pe care le face Albus Dumbledor ediției, dar și notele de subsol de care avem uneori nevoie pentru a înțelege la ce se referă bătrânul vrăjitor. Sugerez ca această carte să fie citită abia după ce ai parcurs restul seriei pentru a putea înțelege cu adevărat poveștile, pentru a fi mai mult decât un simplu spectator la întâmplările pline de tâlc.
Cartea o poți găsi pe Libris.
