mihaila.andreea.nicoleta@gmail.com

Dumnezeul meu, al tău și al nostru a dispărut la un moment datDumnezeul meu, al tău și al nostru a dispărut la un moment dat

0 Comments

Dumnezeul meu era mort. Îngropat. Ascuns. Dispărut. Cerea îndurare de la toți cei pe care îi judecase. În zilele alea, Dumnezeul meu nu mai era, iar demonii dansau pe morminte din care se ridicau păcătoși. Erau zilele alea în care lumea dispărea, când Apocalipsa se rescria, când eu eram cine


Nu suntem nici pe jumătate sfinții care ne visăm a fiNu suntem nici pe jumătate sfinții care ne visăm a fi

0 Comments

Dacă ar trebui să vorbim despre greșeli ne-am da seama că nu suntem nici pe jumătate sfinții care ne visăm. Am dat-o în bară pe aceleași melodii, cu sfinți adevărați privindu-ne. Am aruncat pe geam tot atâtea sentimente câte am lăsat să intre pe ușă. Dacă ne-am uita în oglindă


Destin tatuat pe vene despre călătoria fără o destinație anumeDestin tatuat pe vene despre călătoria fără o destinație anume

0 Comments

Călătoresc de când mă știu. Spre oameni, spre locuri, spre mine. Nu m-am oprit niciodată din a  căuta ceva ce nici măcar eu nu am știut ce este. Am călătorit pentru a uita, pentru a găsi, pentru a iubi. Călătoria era din rebeliune, din dorința mea nebună de a crește, din