Cărți

Recenzie: Crima perfectă- Holly Jackson

Unul dintre cele mai chișeice lucruri pe care le-am auzit vreodată în viață este „nu judeca o carte după copertă”. M-a urmărit ani de-a rândul vorba asta de duh pe care mi-au tot repetat-o în nenumărate rânduri mult prea mulți oameni. Dar eu judec cărți după copertă, arată-mi o imagine, nu-mi spune nimic despre ea, …

Cărți

Recenzie: Pierdută în așteptare – Gytha Lodge

Obișnuiesc ca atunci când scriu despre o carte să îți povestesc despre cum am pus mâna pe ea, despre cum am pândit-o vreme îndelungată. Astăzi este ziua aceea în care o să îți povestesc despre o carte despre care nu am știut nimic până când am citit-o. A fost tipul acela de carte care a …

supereroul
Proză

Povești de adormit adulți… ce face supereroul dacă are costumul la spălat?

Supereroul nu are voie. – Oamenii mari nu se sperie niciodată. Nu acționează din impuls. Nu visează la cai verzi pe pereți. Oamenii mari nu au slăbiciuni. Mai precis, au orice în afară de slăbiciuni. Nu le explică niciodată copiilor ce se întâmplă. Ei n-ar înțelege. – Și dacă se întâmplă ceva? – Nu are …

Cărți

Animale fantastice – Crimele lui Grindelwald – J.K Rowling

Luna trecută povesteam aici despre primul volum al seriei Animale fantastice. De atunci, am reușit să pun mână și pe cel de-al doilea volum al seriei, Animale fantastice – Crimele lui Grindelwald, volum de care am rămas plăcut surprinsă. Acțiunea este reluată exact de unde a fost lăsată în primul volum. Personajele încep să înțeleagă …

poveste
Proză

Poveste de adormit adulți – eram de neînvins

Terminam liceul cu o oră mai devreme. Era joi. Orașul era înghețat. Copacii aveau țurțuri pe ramuri. Aveam aceeași melodie în căști și o poveste în suflet. Nimic nu putea să fie rău. Iarnă fără griji. Teme, frică de nimic, zâmbete pe care nimic nu ar fi putut să le sperie. Aveam 15. Nu conta …

Proză

Despre rutină

Te naști ca să mori. Între timp muncești mult, iubești puțin, te lupți dând din coate în stânga și în dreapta. Uneori râzi cu gura până la urechi, alteori plângi ca și cum nu ar mai exista ziua de mâine. Uneori e prea mult, iar alteori e mult prea puțin pentru tot ce îți dorești …

poveștile
Proză

Povești de adormit adulți – purcelușul și ușile

Poveștile de adormit adulți sunt altfel. Închidem uși. Clădim ziduri înalte. Scriem povești pe care nu le citește nimeni. Cioplim porți din piatră. Și tot sunt oameni care le trec, care le sar, care le sparg. Oameni care distrug bariere, care au cheia și nu înțeleg că o ușă încuiată de trei ori este un …