Întotdeauna petrec timp pentru a explica modul în care o carte m-a găsit sau cum am găsit-o eu pe ea, dar nu și astăzi. Am iubit universul creat de George R.R. Martin încă din ziua în care a apărut primul episod din GoT (și asta a fost acum mult timp…). Ulterior m-am înconjurat de oameni …
Când haosul devine ordine
Sunt o persoană haosată. Dar în haosul meu există întotdeauna o organizare, nu pot să zic că bine gândită, dar care pentru mine are o logică. Dacă te uiți din exterior, există posibilitatea să nu înțelegi cu adevărat ce se întâmplă, dar pot promite că odată ce ajungi să cunoști tipul meu de organizare, o …
Când amnezia trece prea târziu
Noi, oamenii, avem multe de spus. Paranteze peste paranteze, acolade și linii de pauză și tot nu e de ajuns. Frica cea mai mare? Să mai fie lucruri de zis. Pentru că mereu sunt. Și de fiecare dată, ca după o mini amnezie, toate cuvintele se revarsă în cascadă mult prea târziu. Frică? Să îți …
Recenzie: Toate bufnițele – Filip Florian
Pe lângă toate cărțile pe care le citesc strict din plăcere, sunt multe cele care ajung să fie citite pentru muncă. Din fericire a fi profesor de română înseamnă să citești destul de mult, așa că nu poți spune niciodată că pierzi timp atunci când faci comenzi interminabile de cărți. Volumul de astăzi este unul …
Recenzie: Cazul Magheru – Mihail Drumeș
Fiecare nouă generație pe care o îndrum aude de la mine următoarele întrebări: cum te numești?, care este pasiunea ta?, ai un film/serial preferat?, care este cartea preferată? Și deși întrebările nu se schimbă, răspunsurile pe care le primesc mă uimesc de fiecare dată. Dar, pentru că așa este corect, după ce copiii îmi răspund …
Și când credeai că le-ai încercat pe toate… ajungi la Smokăreală!
De când m-am mutat din centru, serile am început să le petrec pe canapea, deși acum câțiva ani nu aș fi crezut că se va întâmpla asta. Dacă îmi e dor de ceva din centru, îmi este de plimbările interminabile printre străduțe alambicate și de micile restaurante/terase care îți ies în cale la orice pas. …
Recenzie: Din Iad – o autopsie a lui Jack Spintecătorul
După o vară mult prea călduroasă, cu lecturi ușurele, ca de vacanță, toamna își intră foarte repede în drepturi așa că prima carte din sezonul sperieturilor nu putea să fie alta decât Recenzie: Din Iad – o autopsie a lui Jack Spintecătorul. Dacă mă citești de mult, nu o să ți se pară ciudat că …





